|
Bară În rezistența materialelor o bară este un corp cu una dintre dimensiuni (lungimea) mult mai mare decât celelalte două dimensiuni (lățimea și grosimea).[1][2][3][4] DescrierePentru necesitățile de calcul, barele sunt schematizate.[5] De-a lungul dimensiunii maxime se consideră axa longitudinală. Secțiunile transversale sunt secțiuni plane, normale (perpendiculare) pe axa longitudinală. Locul geometric al centrelor de greutate ale secțiunilor transversale este considerat fibra medie, care de obicei[a] poate fi aproximată cu axa longitudinală. După forma fibrei medii, barele pot fi drepte, curbe (curbe în plan) sau strâmbe (curbe în spațiu, în două direcții).[4]  Schema unei bare de egală rezistență solicitată la întindere  Turnul Eiffel, ca o bară de egală rezistență solicitată la compresiune Barele pot fi cu secțiune constantă sau cu secțiune variabilă.[3][4] Dintre barele cu secțiune variabilă, un interes particular îl prezintă bara de egală rezistență la care la sarcinile utile se adaugă solicitările datorită forțelor gravitaționale.[7][8] TerminologieÎn funcție de tipul solicitărilor, barele au denumiri specifice:[3][4]
Dacă barele sunt așa de subțiri încât sunt solicitate doar la întindere, neopunând vreo rezistență la alte tipuri de solicitări, se vorbește despre fire.[3][4] În mecanismele articulate barele sunt denumite după funcția lor:
Din punct de vedere al rezistenței materialelor barele sunt elementele cele mai simple de calculat.[3][12] De obicei schematizarea este formată din fibra medie și reazeme. Reazemele pot fi articulate fixe, articulate mobile sau încastrări.[13] Bare de oțelBarele de oțel se realizează cu diferite secțiuni: rotundă, pătrată, dreptunghiulară, țeavă, cheson (țeavă pătrată) sau cu diferite profile: cornier cu aripi egale sau inegale, U, I.[14] Imagini
Note explicativeNote
Bibliografie
Legături externe
|
.jpg)
.jpg)
