S-a născut în familia lui Afanasie și Elizaveta-Lidia Partole. În 1977 a absolvit secția ziaristică a Facultății de Filologie de la Universitatea de Stat din Moldova.[3][4][5] După absolvire, lucrează redactor la TVM (1977-1979) și la Editura „Cartea moldovenească” (1979-1981), colaborator la ziarul „Învățământul public” (actualmente „Făclia”) (1981-1985), colaborator literar la revista „Alunelul” (1985-1994),[4][5]redactor-șef la revista „Festina lente” a Școlii de Limbi Moderne și Management, unde a fost și învățător de etică și estetică (1994-1997).
Din 1994 este moderatoarea Cenaclului literar (azi Salonul literar-artistic) „La Creangă” de pe lângă Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, colaborând în paralel și cu alte publicații.[3][7] Activează la Radio și Televiziune și în presa scrisă: „Învățământul public”, „Alunelul”, „Patria tânără”, „Moldova Suverană”, „Universul credinței”; în prezent este redactor-șef al revistei „Univers muzical”. [3][8] În anul 1993 devine membră a Uniunii Scriitorilor din Moldova, iar în anul 2000 a Uniunii Scriitorilor din România. Este și membră a Uniunii Jurnaliștilor din Republica Moldova.[3] Cartea Are mama fată mare a fost declarată „cea mai bună carte pentru copii a anului 1992”.[3][5] Membru al Uniunii Muzicienilor din Republica Moldova.
Activitate
A debutat editorial în anul 1982 cu volumul de basme și povestiri pentru copii Mahalaua veselă,[4][6] urmat de alte cărți pentru copii:
Ochiul care se uită în lume sau Cine l-a răpit pe Tonto (2002)[3]
Când zorii s-au trezit (2003)
Premii și distincții
Premiul „Cartea pentru copii” în cadrul Salonului Internațional de Carte (ediția a XXII-a, 2013, Chișinău, pentru cartea Copilul din colivie)
Premiul UNESCO (2007)
Diploma de Onoare IBBY pentru cartea Domnița-Păstoriță (2008)[11]
Medalia „Mihai Eminescu” pentru activitate literară (2010)[12]
Premiul Ministerului Educației (2010)
Premiul Salonului Internațional de Carte pentru Copii „Cartea Anului” (2010)
Premiul Salonului de Carte de la Iași (1995, pentru cartea Un mare calendar pentru tine, mic ștrengar)[3]
Premiul „Carte cognitivă” în cadrul Salonului Internațional de Carte pentru Copii de la Chișinău (2002, pentru cartea Grăbește-te încet)[3]
Premiul a mai multor ediții ale Concursului de dramaturgie națională (1993, 2002, 2003, 2004).[3]
Referințe critice
„Poetă cu predilecție a sentimentului și a zicirii intime, psalmodice, altfel spus, a rostirii cuvântului dinspre culoare și asociație, dinspre ritmurile inimii imnice și soomonice, patetice și onirice...”
„În poeziile Claudiei Partole, chiar și pentru individul mai puțin impresionabil, lumea spirituală pare mai apropiată, sufletul fiecăruia devenind accesibil unor senzații nebănuite până atunci... Prin cartea „Eu sunt”, aureolată de o conștiință înaltă a menirii sale, Claudia Partole ni se relevă dăruită de Dumnezeu cu har spre a fi una din numele strălucitoare ale scrisului românesc contemporan.”
„Într-o postură bovarică, sentimental-vetustă, de autoare de adolescentine amintiri de album, sincere și totodată convenționale ... Claudia Partole închide între gene ușor senzuale visuri albe sau fantome - tot atât de albe ale unor bărbați și femei celebre care vin „fiecare cu veșnicia lui” : „O fi, cred, un blestem, blestem înlăcrimat, / Cui i-a fugit iubitul. Au cine-i așteptat” - Ploaie.”
„Autoarea trece cuvintele prin vrăjiștite numai de dânsa, pentru a le înnobila cu infinite bogății spirituale. Din ele, din aceste cuvinte, poeta clădește peisajeînsorite, situațiipsihologice neordinare.”
.jpg)
