Comuna Târgușor, Constanța

Coordonate: 44°27′53″N 28°25′45″E ({{PAGENAME}}) / 44.46474°N 28.42928°E
Târgușor
— comună —

Târgușor (România) Poziția geografică în România

Țară	România
Județ	Constanța

SIRUTA	62985

Reședință	Târgușor
Componență	Târgușor, Mireasa

Guvernare
- primar al comunei Târgușor[*]	Mădălina Negru[*]^[1] (PSD, octombrie 2020)

Suprafață
- Total	225 km²

Populație (2021)
- Total	1.375 locuitori

Fus orar	UTC+2
Cod poștal	907275

Prezență online
site web oficial GeoNames

Amplasarea în cadrul județului Amplasarea în cadrul județului
Modifică date / text

Târgușor este o comună în județul Constanța, Dobrogea, România, formată din satele Mireasa și Târgușor (reședința).^[2]

Etimologie

Numele comunei este dat de numele celui mai mare dintre localitățile componente și provine din limba tătară. În trecut a fost un sat tătăresc numit Pazarlî^[3] sau Pazarlîk însemnând Târgul sau Satul cu târg^[4]. Martin Gruneweg din Danzig, azi Gdansk, care între 1582 si 1586 a călătorit de șase ori în Imperiul Otoman cu caravanele negustorilor armeni din Liov menționează că în satul tătăresc Bazarlîkoy din întinsa câmpie a văzut întâia oară cum se ara cu o cămilă albă ca zăpada.^[5]

Demografie

Componența etnică a comunei Târgușor

Români (88,8%)

Alte etnii (0,22%)

Necunoscută (10,98%)

Componența confesională a comunei Târgușor

Ortodocși (85,67%)

Adventiști (2,04%)

Alte religii (1,02%)

Necunoscută (11,27%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Târgușor se ridică la 1.375 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.616 locuitori.^[6] Majoritatea locuitorilor sunt români (88,8%), iar pentru 10,98% nu se cunoaște apartenența etnică.^[7] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (85,67%), cu o minoritate de adventiști (2,04%), iar pentru 11,27% nu se cunoaște apartenența confesională.^[8]

Politică și administrație

Comuna Târgușor este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Mădălina Negru[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[9]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Social Democrat	6
	Partidul Național Liberal	4
	Alianța pentru Unirea Românilor	1

Note

^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
^ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea nr. 290 din 2018. Parlamentul României.
^ Lahovari, 1901 & p.642.
^ Murat, 2011 & p.268.
^ Ciocîltan, 2011 & p.90.
^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.

Vezi și

Cheile Dobrogei (arie de protecție specială avifaunistică inclusă în rețeaua europeană Natura 2000 în România).

Bibliografie

Lahovari, George Ioan (1901). Marele dicționar geografic al Romîniei, Vol.IV. București: Societatea Geografică Romînă.
Ciocîltan, Alexandru (2011), „Martin Gruneweg”, În Andreescu, Ștefan (coordonator), Călători străini despre Țările Române, Supliment 1, București: Editura Academiei Române, p. 352, ISBN 978-973-27-2118-6
Murat, Taner (2011). Dicționar tătar crimean-român, Kîrîm Tatarșa-Kazakșa Sózlík. Charleston, SC, USA: CreateSpace. p. 402. ISBN 9781461083108.

[53eb676b57b05fbdae04807674beed74-1] Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă

[lege_290_2018-2] „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea nr. 290 din 2018. Parlamentul României.

[FOOTNOTELahovari1901p.642-3] Lahovari, 1901 & p.642.

[FOOTNOTEMurat2011p.268-4] Murat, 2011 & p.268.

[FOOTNOTECiocîltan2011p.90-5] Ciocîltan, 2011 & p.90.

[insse_2011_nat-6] „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.

[insse_2021_etn-7] „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.

[insse_2021_rel-8] „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.

[9] „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]