|
Dinu Plîngău
Dinu Plîngău (n. , Edineț, raionul Edineț, Republica Moldova) este un politician moldovean, președintele partidului Platforma DA și fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova în legislatura 2019-2021. A fost cel mai tânăr deputat din legislatura respectivă.[1] La 13 iulie 2021, a devenit președintele interimar al Platformei DA,[2] ulterior fiind ales președintele formațiunii în cadrul congresului partidului din 8 mai 2022, pentru un mandat de cinci ani.[3][4] BiografiePlîngău a studiat dreptul la Universitatea de Stat din Moldova, obținând licență și master. Până a deveni deputat, s-a manifestat ca activist. În 2014, a fondat Mișcarea Civică „Tinerii Moldovei”, unde deține și calitatea de președinte. Împreună cu aceștia, în ianuarie, 2015, Plîngău a organizat primul protest împotriva furtului miliardului din sistemul financiar-bancar.[5] Ulterior, a participat la protestele organizate de Platforma Civică Demnitate și Adevăr, condusă de Andrei Năstase. În 2016, a devenit membru al noului Partid Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” și în septembrie 2017 a fost ales președinte al Organizației de Tineret al Platformei DA. Este, de asemenea, co-fondator și membru al Asociației pentru Dezvoltarea Democrației DECID.[6] A candidat la alegerile parlamentare din 2019 atât pe circumscripția națională, cât și pe Circumscripția uninominală nr. 3 Edineț din partea Blocului electoral ACUM, din care făcea parte partidul său. La Edineț a fost învins de candidatul Partidului Democrat din Moldova, dar a ajuns în cele din urmă deputat pe listă de partid.[6] Devenind deputat la 24 de ani, Plîngău a fost cel mai tânăr parlamentar din legislatura respectivă, cât și din istoria Republicii Moldova la acea dată.[1] Tot el este primul deputat din istoria țării născut în Republica Moldova, nu în URSS.[7] A făcut parte din fracțiunea „ACUM PLATFORMA DA” și a fost membru al Comisiei juridice, numiri și imunități.[8] În calitate de deputat, a avut cea mai prolifică activitate din Legislatura a X-a în ceea ce privește dosarele câștigate la Curtea Constituțională, acesta obținând 11 victorii, printre care se numără păstrarea independenței Serviciului de Informație și Securitate,[9] prevenirea limbii ruse de la obținerea unui statut egal cu cel al limbii române,[10] blocarea unui credit de 200 milioane de dolari din partea Federației Ruse în condiții dubioase,[11] oprirea reducerii bugetelor locale,[12] prevenirea extragerii ilegale de zăcăminte, blocarea facilităților pentru industria tutunului și a afacerilor duty-free.[13] Note
|
||||||||||||||||||||||||||||
.jpg)
