|
Hudești, Botoșani
Hudești este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Botoșani, Moldova, România. Așezarea geografică.jpg) Satul Hudești este așezat în partea de nord-est a României pe malul drept al râului Prut, la intersecția șoselei DN29A Dorohoi - Dărăbani cu părăul Bașeu. Șoseaua intră pe teritoriul comunal la kilometrul 23 trecând prin satul Mlenăuți. Satul Hudești se află la 67km de municipiul Botoșani și la 25km de stația CFR din Dorohoi. Comuna se învecinează la nord cu Republica Ucraina, la est cu comuna Concești, la sud-est de satul Havârna iar la vest cu comuna Suharău.[1] Comuna Hudești are șase sate: Baranca, Alba, Hudești ( Lupeni ), Vatra, Bașeu și Mlenăuți. De comună mai aparțin cătunele Lișna Nouă, cunoscută în trecut sub numele de Novosălița Hudințăilor, Podiș și în trecut cătunul Cuzoaia până aproape de anul 2010, astăzi fiind dispărut. Distanța măsurată din centrul satului Hudești până la Alba este de 2.5km, 1km până la Bașeu, 2.5km până la Mlenăuți, 2km până la Vatra și 4.5km până la Baranca.[2] IstoricOriginea numeluiHudeștiul a purtat în trecut numele de Lupeni. Toponimul Hudești a apărut pentru prima oară într-un act emis de Iancu Vodă la data de 20 ianuarie 1582, iar numele de Hudeștii Mari era numele moșiei după proprietarul ei Druja Hudici și Petru Hudici, ultimul fiind și membru în Sfatul Domnesc. Numele de Hudici apare într-un document din 1436. În multe alte documente istorice apar numele Hudinți, Hudințăi și Hudinschi. Denumirea de Hudineț a fost folosită până în 1582. În harta[3] lui F.W. Bawr din 1781[4] se menționează numele de Gudechti. Satele Lupeni și Vatra sunt considerate ca cele mai vechi localități din această zonă. Numele de Hudești al moșiei de aici a fost folosit până în anul 1945.[2] În locul unde astăzi se află centrul satului Hudești a existat satul Lupeni, cel care este atestat prin documentele istorice. În opinia lui Gheorghe Apătăchioae, numele lui ar veni de la marele vornic Lupu Costache (1716), fiul lui Gavriliță Costache care era căsătorit cu Ruxandra Balș. Acesta avea în proprietate moșia Hudești pe lângă alte posesiuni din Ținutul Dorohoiului. Mai târziu, cătunele înconjurătoare și satul Lupeni au trecut în proprietatea lui Mihalache Costache, un descendent de-al lui Costache Lupu. Tradiția orală oferă o altă perspectivă asupra originii numelui de Lupeni. Bătrânii satului au spus că numele vine de la un loc numit Lupărie, care se află între râpile Carieră și Valea Țurcanilor.[5] Atestare documentară.jpg) De-a lungul timpului satul a cunoscut mai multe denumiri, numele de „Hudeștii Mari” apărând pentru prima oară într-un document din 27 aprilie 1635[6] prin care pârcălabul de Hotin, Pătrașco Ciogolea,[7] primește întărire pentru „... dreptele lui ocini și danie, din ispisocul de danie și miluire de la Moiseiu Moghila voievod, un sat, anume Hudeștii Mari [s. n.], care este în ținutul Dorohoiului, pe Bașeu, cu vaduri de moară și cu loc de iaz în Bașeu, care, acest sat, a fost de moștenire lui Moise voievod, și l-a miluit cu acest sat, din privilegiul de întărire pe care l-a avut bunicul lui, Dumitru Movilă, fiul lui Văscan Moghilița fost pârcălab, nepotul lui Iațco Hudici, strănepotul lui Pătru Hudici, de la Iliaș voievod cel Bătrân și de la Ștefan voievod cel Bătrân”.[8][9] Din acest text se poate deduce că în numele de „Hudeștii Mari” este foarte probabil ca să fie asimilate prin moștenirile și daniile care s-au făcut succesiv către reprezentanții familiei Hudici și mai apoi către familia Movilă, mai multe sate care erau situate pe râul Bașeu de o parte și de alta a lui.[6] Cercetătorii care au analizat și studiat documentele istorice, nu s-au concentrat până în anul 2009 asupra identificării atestărilor documentare ale satelor componente ale comunei sau a satului Hudești. Ei au menționat că cele trei denumiri găsite ale localității, „Hudineț”, „Hudinți” și „Hudești”, sunt cu certitudine amintite în documentele cancelariilor din secolele XV - XVI însă, nu au putut afirma fără echivoc o primă atestare credibilă a localității. Informațiile găsite în Documenta Romaniae Historica, A Moldova, în documentele de cancelarie din 13 decembrie 1421, din 14 aprilie 1435 și 19 septembrie 1436,[10], fac referire doar la prezența boierului Druja Hudici în Sfatul domnesc al lui Alexandru cel Bun, pe de o parte și pe de alta despre dania pe care a primit-o Petru Hudici de la Ștefan Vodă, fiul lui Alexandru cel Bun. De asemenea, dania atestă și prezența lui Petru Hudici în Sfatul domnesc din anul 1436. Este o certitudine că în aceste documente nu există nicio mențiune despre toponimele „Hudinți” sau „Hudineț”. Pentru deslușirea vechimii așezărilor din această zonă, cercetătorii au afirmat că este necesar un studiu aprofundat al documentelor istorice care se regăsesc în colecțiile de arhivă din a doua jumătate a secolului al XV-lea și a celor din secolul al XVI-lea.[6] În anul 1774, mult mai târziu, documentele istorice amintesc și de toponimul „Hudeștii Mici”, de fapt referindu-se la satul Miorcani ce se află astăzi în componența Comunei Rădăuți-Prut.[11][12][13] Numele „Hudești”, cu vechea denumire „Lupeni”, a fost descoperit ca dată de atestare într-un document de pe vremea domnitorului Iancu Sasul din 20 ianuarie 1582. În timpul domniei lui Iancu Sasul, Dumitru Moviliță, membru al familiei Movilă, nepot de-al lui Iațco Hudici a vândut marelui vornic Iurescu o parte din satul Hudești „... jumătatea de jos și cu iazuri și cu mori în Bașeu […] pentru 40.000 de aspri”.[14][6][15][16] Referințe
Bibliografie
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
