Landurile Germaniei

	Germania
	; Acest articol face parte din seria:; Politica și conducerea ; Germaniei
	Constituția;
	Consiliul Federal (Bundesrat); Parlamentul Federal (Bundestag); Adunarea Federală (Germania)⁠(en)[traduceți]; Curtea Constituțională a Germaniei⁠(en)[traduceți]; Curtea Federală de Justiție⁠(en)[traduceți];
	Președinte Frank-Walter Steinmeier; ; Cancelar Olaf Scholz; ; Cabinetul Germaniei;
	State (Länder); Districte (Kreise);
	Alegeri în Germania⁠(en)[traduceți]; Partide politice în Germania;
	Drepturile omului în Germania⁠(en)[traduceți]; Relațiile externe ale Germaniei⁠(en)[traduceți]; Politica UE ;
	Politica altor țări • ; Această infocasetă: v • d • m

Prin landurile Germaniei se înțeleg cele 16 landuri (sau state) ale federației, care luate împreună constituie statul federație Germania, uneori desemnat pe scurt drept Bund (federație). Land este termenul oficial, folosit și în constituție (Grundgesetz); însă Land mai înseamnă și țară sau stat, în general. Pentru claritate, atunci când e vorba de statele componente ale federației Germania, în loc de Land (land) se folosește adeseori cuvântul Bundesland (land al federației).

Fiecare land german își are propria constituție (în plus față de Constituția Germaniei); propriul guvern și proprii miniștri la nivel de land; propriul prim-ministru, proprie reprezentanță la Bund în Berlin, proprie legislație în domeniile care țin de competența landurilor (ca de ex. cultura, învățământul, poliția) și altele.

Clasificare geografică

Cele 16 landuri germane sunt:

Baden-Württemberg, cu capitala la Stuttgart;
Statul Liber Bavaria (în germană: Freistaat Bayern), capitală: München;
Berlin, oraș-stat; capitala federației;
Brandenburg, capitală: Potsdam;
Orașul Liber și Hanseatic Brema (Freie und Hansestadt Bremen), land federal constituit din orașele Brema și Bremerhaven; oraș-stat;
Orașul Liber și Hanseatic Hamburg (Freie und Hansestadt Hamburg), oraș-stat;
Hessa (Hessen), capitală: Wiesbaden;
Mecklenburg - Pomerania Inferioară, capitală: Schwerin;
Saxonia Inferioară (Niedersachsen), capitală: Hanovra (Hannover);
Renania de Nord - Westfalia (Nordrhein-Westfalen), capitală: Düsseldorf;
Renania-Palatinat (Rheinland-Pfalz), capitală: Mainz;
Saarland, capitală: Saarbrücken;
Statul Liber Saxonia (Freistaat Sachsen), capitală: Dresda (Dresden);
Saxonia-Anhalt (Sachsen-Anhalt), capitală: Magdeburg;
Schleswig-Holstein, capitală: Kiel;
Statul Liber Turingia (Freistaat Thüringen), capitală: Erfurt.

Cele 16 landuri ale Germaniei

Clasificare geopolitică

Land	Sigle	Capitală	Intrare în federație	Șef de guvern	Partidele de guvernământ	Locuri în Parlamentul federal	Suprafață (km²)^[1]	Locuitori (milioane)^[1]	Locuitori / km²^[1]	Străini (%)^[2]	Limbi vorbite
Baden-Württemberg	BW	Stuttgart	1952^[3]	Winfried Kretschmann (Verzi)	Verzi și CDU	6	35.751	10.880	304	14,2	Germana
Bavaria (Statul liber Bavaria)	BY	München	1949	Markus Söder (CSU)	Bayernkoalition	6	70.550	12.844	182	12,3
Berlin (Orașul-stat Berlin)	BE	—	1990^[4]	Michael Müller (SPD)	SPD, Linke și Verzi	4	892	3.520	3948	16,3
Brandenburg	BB	Potsdam	1990	Dietmar Woidke (SPD)	SPD și Stânga	4	29.654	2.485	84	3,6	Germana standard, soraba, germana de jos
Bremen (Orașul hanseatic liber Brema)	HB	Brema (de facto)	1949	Carsten Sieling (SPD)	SPD și Verzi	3	420	0.671	1599	15,9	Germana standard, germana de jos
Hamburg (Orașul hanseatic liber Hamburg)	HH	—		Peter Tschentscher (SPD)	SPD și Verzi	3	755	1.787	2366	15,4	Germana standard, germana de jos
Hessa	HE	Wiesbaden		Volker Bouffier (CDU)	CDU și Grüne	5	21.115	6.176	293	15,1	Germana
Mecklenburg - Pomerania Inferioară	MV	Schwerin	1990	Manuela Schwesig (SPD)	SPD și CDU	3	23.212	1.612	69	4,0	Germana standard, germana de jos
Saxonia Inferioară sau Saxonia de Jos	NI	Hanovra	1949	Stephan Weil (SPD)	SPD și CDU	6	47.593	7.927	167	8,4	Germana standard, frizona din Saterland (germană Saterfriesich), germana de jos
Renania de Nord - Westfalia	NW	Düsseldorf		Armin Laschet (CDU)	CDU și FDP	6	34.113	17.866	524	12,7	Germana standard, germana de jos
Renania-Palatinat	RP	Mainz		Malu Dreyer (SPD)	SPD, FDP și Verzi	4	19.854	4.053	204	9,7	Germana
Saarland	SL	Saarbrücken	1957^[5]	Tobias Hans (CDU)	CDU și SPD	3	2.567	0.996	388	10,5	Germana
Saxonia (Statul liber Saxonia)	SN	Dresda	1990	Michael Kretschmer (CDU)	CDU și SPD	4	18.449	4.085	221	4,0	Germana, soraba de sus
Saxonia-Anhalt	ST	Magdeburg	1990	Reiner Haseloff (CDU)	CDU, SPD și Grüne	4	20.452	2.245	110	3,7	Germana standard, germana de jos
Schleswig- Holstein	SH	Kiel	1949	Daniel Günther (CDU)	CDU, FDP și Verzi	4	15.802	2.859	181	6,9	Nemțeasca standard, daneza, frizona de nord, germana de jos și țigăneasca
Turingia	TH	Erfurt	1990	Bodo Ramelow (Die Linke)	Die Linke, SPD și Verzi	4	16.202	2.171	134	3,5	Germana
Germania (DE)	DE	Berlin	—	Olaf Scholz (SPD)	SPD, Verzi și FDP		357.386	82.176	230	11,1	Germana

Steagurile landurilor germane și a Germaniei

Baden-Württemberg
Bavaria
Berlin
Brandenburg
Orașul Liber și Hanseatic Brema
Orașul Liber și Hanseatic Hamburg
Hessa
Mecklenburg - Pomerania Inferioară
Saxonia Inferioară sau Saxonia de Jos
Renania de Nord-Westfalia
Renania-Palatinat
Saarland
Saxonia
Saxonia-Anhalt
Schleswig-Holstein
Turingia
Germania

Vezi și

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de land

Referințe

^ ^a ^b ^c Statistische Ämter des Bundes und der Länder: Fläche und Bevölkerung, Stand: 4. November 2014, Einw./km² nach gerundeten Werten errechnet, da in der Quelle teils fehlerhaft (vgl. Wert für Berlin). Alle Zahlen kaufmännisch gerundet, abgerufen am 29. Mai 2018.
^ Arhivat în 100 d.Hr., la www.statistik-portal.de Error: unknown archive URL, Statistische Ämter des Bundes und der Länder. Abgerufen am 18. Dezember 2012.
^ Landurile Baden, Württemberg-Baden și Württemberg-Hohenzollern au fost state componente ale federației, când ea a fost formată la 1949. S-au unit pentru a forma Baden-Württemberg, în 1952.
^ Berlinul e un land cu drepturi depline doar de la reunificare, chiar dacă Berlinul (Vestic) a fost tratat, în mare parte, ca atare pe timpul diviziunii (vezi și Zidul Berlinului).
^ Chiar dacă a fost întemeiat, inițial, la 1920, după Primul Război Mondial.

[stat_bl-1] Statistische Ämter des Bundes und der Länder: Fläche und Bevölkerung, Stand: 4. November 2014, Einw./km² nach gerundeten Werten errechnet, da in der Quelle teils fehlerhaft (vgl. Wert für Berlin). Alle Zahlen kaufmännisch gerundet, abgerufen am 29. Mai 2018.

[2] Arhivat în 100 d.Hr., la www.statistik-portal.de Error: unknown archive URL, Statistische Ämter des Bundes und der Länder. Abgerufen am 18. Dezember 2012.

[3] Landurile Baden, Württemberg-Baden și Württemberg-Hohenzollern au fost state componente ale federației, când ea a fost formată la 1949. S-au unit pentru a forma Baden-Württemberg, în 1952.

[4] Berlinul e un land cu drepturi depline doar de la reunificare, chiar dacă Berlinul (Vestic) a fost tratat, în mare parte, ca atare pe timpul diviziunii (vezi și Zidul Berlinului).

[5] Chiar dacă a fost întemeiat, inițial, la 1920, după Primul Război Mondial.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]