LibelulăLibelula (Anisoptera), insectă prădătoare caracterizată printr-un corp alungit, zbor agil și două perechi de aripi membranoase aproximativ egale. Ea trăiește sub apă cea mai mare parte a vieții sale, ca nimfă. Speciile și cele două subordineOrdinul Odonata este divizat în două subordine, libelula dragonfly (subordin Anisoptera;dragon=engl.zmeu; balaur), care-și ține aripile întinse în stare de repaus și libelula damselfly (subordin Zygoptera, damsel=engl domnișoară, fecioară), care-și ține aripile împreunate deasupra corpului. La ambele ordine aripile nu pot fi decuplate și strânse ca la majoritatea insectelor. Aproape 5900 de specii sunt cunoscute. RăspândireLibelulele pot fi găsite în toate regiunile temperate și tropicale ale lumii, în apropierea lacurilor, bălților și râurilor. DimensiuniCele mai multe specii de libelule din zonele temperate au între 5–8 cm, dar anvergura aripilor la unele specii tropicale poate atinge 20 cm. Cea mai mare libelulă cunoscută avea o anvergură de 74 cm.[4] CuloareaLibelulele pot avea culori foarte diverse, astfel ele pot fi negre, gri, albastre, roșii, galbene, roz, verzi, violet, etc. Nimfa de libelulă nu este colorată, ea capătă culoare la câteva zile după ce a ieșit din apă. Unele libelule își modifică culoarea pe masura trecerii timpului. La unele specii femelele iau culoarea masculilor în timp.[5] DeplasareaÎn mod normal libelula dragonfly zboară cu 10 mp/h iar cele mai rapide ating 25-30mp/h. Libelule damselfly zboară în general mai lent.[5] Unele specii de libelulă zboară în roiuri iar unele specii migrează.[5] Dezvoltarea libelulelorCele mai multe libelule pur și simplu își lasă să cadă ouăle pe suprafața apei, le atașează de tulpinile plantelor acvatice sau le depun în noroi. Libelulele damselfly și câteva libelule dragonfly își depun ouăle într-o fantă pe care o fac în tulpina plantelor la suprafața sau sub nivelul apei. DietaLibelulele ambelor ordine sunt importante în țesătura trofică a râurilor, lacurilor și bălților . Nimfele de libelulă se hrănesc în mod normal cu nevertebrate[10], alte libelule iar unele specii pot mânca uneori peștișori[11] sau mormoloci. Ele au o buză inferioară mobilă (labium, numită și ,,the mask"), înzestrată la capăt cu clești, cu care-și înhață prada.[6][8] Adulții consumă mari cantități de țânțari, musculițe, alte libelule[5] și alte mici insecte zburătoare dar pot mânca și greieri[12] sau fluturi.[5][13]. Dușmanii naturali ai libelulei adulte sunt păsările[5][14], păianjenii[5][15], broaștele[5], libelulele mai mari[5] sau chiar șopârlele.[16] iar pentru nimfe, care trăiesc sub apă, dușmanii sunt peștii, broaștele și alte nevertebrate marine.[5] Adultul are ochi mari, care îi permit să vadă în aproape toate direcțiile. Libelula are și două antene minuscule, dar ea se bazează în principal pe văzul său foarte bine dezvoltat.[5] Reproducerea libelulelor masculiLibelulele mascul sunt cunoscute pentru comportamentul lor teritorial. Masculul patrulează o zonă așteptând trecerea unei femele și va vâna masculii intruși care apar în zonă. Masculul își va transfera sperma din organul său genital, aflat la capătul abdomenului, unui receptacul special aflat pe al doilea segment abdominal, lângă torace. Când o femelă va intra pe teritoriul său, el o va urmări, se va așeza peste ea și o va înhăța de sub gât cu organele sale speciale din capătul cozii. Atunci femela va aduce în contact capătul abdomenului ei cu receptaculul masculului pentru a primi sperma. Perechea poate rămâne în această poziție legată un timp și poate chiar zbura un timp în această poziție.[4][6][7] Note
Bibliografie1. Encarta Premium 2006 2. Enciclopedia Britanică http://www.britannica.com/EBchecked/topic/170810/dragonfly 3. Columbia Encyclopedia http://www.encyclopedia.com/topic/dragonfly.aspx#1 4. The Gale Encyclopedia of Science http://www.encyclopedia.com/topic/Dragonflies.aspx 5. http://www.british-dragonflies.org.uk/faq Arhivat în , la Wayback Machine. Legături externeGalerie Fotografii
Legături externe |