Zagreb

Zagreb
—  Capitala Croației  —
Drapel Stemă
Zagreb Zagreb (Croația) Poziția geografică
Coordonate: 45°49′N 15°59′E ({{PAGENAME}}) / 45.817°N 15.983°E
Țară	Croația
Atestare	1094
Subdiviziuni	17 districte
Guvernare
- Primar	Tomislav Tomašević[*][[Tomislav Tomašević (Croatian political scientist, environmentalist, politician and activist)|​]] (Možemo![*][[Možemo! (green-left platform)|​]], 4 iunie 2021)
Suprafață[2]
- Oraș	641,29 km²
Altitudine[3]	127 m.d.m.
Populație (2008)[1]
- Oraș	792.875 locuitori
- Densitate	1.224 loc./km²
- Metropolitană	1.210.517 locuitori
Fus orar	CET (+1)
- Ora de vară (DST)	CEST (+2)
Cod poștal	10000
Prefix telefonic	01
Localități înfrățite
- 25 orașe înfrățite	listă
Prezență online
Site oficial GeoNames OpenStreetMap relation Facebook Places
Poziția localității Zagreb
Modifică date / text

Zagreb (în germană Agram, în maghiară Zágráb, latina medievală și cea modernă: Agranum, Zagrabia ori Mons Graecensis, italiană: Zagabria) este capitala Croației. Populația orașului este 792.000 de locuitori (1.100.000 în zona metropolitană). Este situat pe versantul muntelui Medvednica și pe malul râului Sava, la o altitudine de 120 m. Amplasarea favorabilă din punct de vedere geografic în partea de sud-vest a bazinului panonic, care se extinde spre regiunile alpină, dinarică, adriatică și panonică, oferă cea mai bună legătură de trafic între Europa centrală și Marea Adriatică.

Orașul este atestat documentar din anul 1094, într-o diplomă prin care regele Ladislau I al Ungariei a înființat Dieceza de Zagreb. Între episcopii de Zagreb s-au numărat mai mulți clerici transilvăneni, precum Tamás Bakócz și Nicolaus Olahus. Umanistul Andrea Scolari a fost mai întâi episcop de Zagreb, iar apoi episcop de Oradea Mare.

În anul 1669 împăratul Leopold I a înființat Universitatea din Zagreb ca academie iezuită.^[4]

În Zagreb este centrul industriei metalurgice croate. În oraș este prezentă de asemenea industria textilă, industria chimică, farmaceutică, tipografică și de pielărie, prelucrarea lemnului, industria hârtiei etc.

În Zagreb se află instituțiile administrative centrale ale statului (legislative, judiciare, executive, monetare, de apărare, de sănătate, culturale, educaționale ș.a.m.d.).

• Teatrul Național Croat

• Paul Skalici (1534 – 1573), enciclopedist;
• Josip Franjo Domin (1754 – 1819), om de știință;
• Dimitrija Demeter (1811 – 1872), scriitor;
• Vatroslav Lisinski (1819 – 1854), compozitor;
• Eugen Kvaternik (1825 – 1871), om politic;
• Julius J. Epstein (1832 – 1926), pianist;
• August Šenoa (1838 – 1881), scriitor;
• Mathilde Mallinger^⁠(d) (1847 – 1920), soprană;
• Maksimilijan Njegovan^⁠(d) (1858 – 1930), amiral;
• Franz von Bayros (1866 – 1924), pictor;
• Franjo Bučar (1866 – 1946), scriitor, sportiv;
• Vjekoslav Heinzel (1871 - 1934), arhitect, om politic;
• Ivo Pilar (1874 – 1933), istoric, om politic;
• Paula Wolf-Kalmar (1880 - 1931), șahistă;
• Miroslav Krleža (1893 – 1981), scriitor;
• Zlatko Baloković (1895 – 1965), violonist;
• Rudolf Matz (1901 - 1988), compozitor, violoncelist;
• Jovan Karamata (1902 - 1967), matematician;
• William Feller (1906 – 1970), matematician emigrat în SUA;
• Zinka Milanov (1906 – 1989), soprană;
• Nenad Petrović (1907 - 1989), șahist;
• Stjepan Šulek (1914 - 1986), compozitor, dirijor;
• Ivan Supek (1915 - 2007), scriitor, academician;
• Mirjana Gross (1922 - 2012), scriitoare;
• Stjepan Bobek (1923 – 2010), fotbalist;
• Zlatko Čajkovski (1923 – 1998), fotbalist, antrenor;
• Željko Čajkovski (1925 – 2016), fotbalist, antrenor;
• Ivo Malec (1925 – 2019), compozitor;
• Karlo Bručić (n. 1992), fotbalist;
• Lovro Majer (n. 1998), fotbalist;
• Joško Gvardiol (n. 2002), fotbalist.

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Zagreb

• Zagreb orasul vechilor legende Arhivat în 11 iulie 2012, la Wayback Machine., 8 noiembrie 2006, Revista Magazin