Sambucus nigra
| Dati | |
|---|---|
| Fonte de | Sambuco fiore (it) |
| Piante | |
| Tipo de fruta | Drupa |
| Stato de conservasion | |
| Ris-cio mìnemo | |
| UICN | 61684 |
| Tasonomia | |
| Regno | Plantae |
| Órdene | Dipsacales |
| Fameja | Viburnaceae |
| Zènare | Sambucus |
| Spece | Sambucus nigra L., 1753 |
| Distribusion | |
El sanbugaro el xe na pianta (nome sientifego Sambucus nigra) de ła fameja de łe Caprifoliaceae che se pol catar in Eoropa, America del nord e Axia oçidentałe. El nome el deriva dal greco sambýkē, a so olta de derivasion orientałe, uxà prinçipalmente par indicar el nome de un particołar strumento muxicałe, che el vegnea apunto fabricà col łegno de sta pianta. In inglexe se dixe elder, in todesco Holunder o Holler, in tałjan sambuco'. Se trata de un arbusto che crese drio ai fosi o in posti umidi, fin ai 1500 metri sul liveło del mare, e che pol rivar a vivere anca 20 ani. El ga foje longhe 30 cm conposte da 5 o 7 fojete de 12 cm, a forma de lancia e bordo seghetà, cołor verde scuro.

I fiori i xe del tipo a corinbo, a forma de onbrełete, de cołor bianco, e i vien fora in apriłe-zugno. In agosto-setenbre buta łe perle, de cołor moro, col pecol roso. Drento łe foje e łe perle se trova diverse sostanse: ła sanbunigrina, che ła pol dare efeti tosici sui boce e sułe bestie pi picołe, co vomito e diarea (col riscaldamento no ghe xe pi problema parkè sta sostansa ła se degrada e no ła fa pi gnente), oji esensiałi, vitamine C e B, difarenti flavonoidi, come l'antocianina, che ga na forte asion anti-osidante e ła protège łe cełułe dal'asion tosega dei cosideti radicałi libari. 'Ntełe perle se trova ła sanbucianina, altro fortisimo anti-osidante (e in sto senso anca anti-cancro). Ła sanbucianina xe anca un cołorante e ła vien doparà par łe tinture de caveji, pal corame e inte l'industria tesiłe. Coi fiori e cołe perle se pol preparar marmełade e gełatine, ma soratuto el famoxo łiquor.
A Verona el Sambucus nigra xe conosuo col nome de saugar. Da sto termine deriva na paroła de uxo cołoquiałe, saugo, uxà par indicar qualcheduni un poco tonto, mia tanto xveo. L' anałogia xe dovua a na carateristica ben nota de sta pianta, cuałe el so midoło spugnoxo che, inte i rami piasè veci, el pol convertirse in na cavità. Sta carateristica xe stà sfrutà anca da jenerasion de boce, che i el ga uxà par costruir fisceti e altri xughi.
Altri projèti
Wikimedia Commons el detien imàjini o altri file so Sanbugaro
Wikispecies el detien informasion so Sanbugaro
el detien schemi gràfeghi so
| Controło de autorità | LCCN (EN) sh96010723 · GND (DE) 4136383-8 |
|---|
Content Disclaimer
Informasi ini disarikan dari Wikipedia dan disajikan kembali untuk tujuan edukasi. Konten tersedia di bawah lisensi CC BY-SA 3.0. Kami tidak bertanggung jawab atas ketidakakuratan data yang bersumber dari kontribusi publik tersebut.
- The information displayed on this website is sourced in part or in whole from Wikipedia and has been adapted for the purpose of restating it. We strive to provide accurate and relevant information, however:
- There is no guarantee of absolute accuracy. Wikipedia is an open, collaborative project that can be edited by anyone, so information is subject to change.
- It is not intended to constitute professional advice. The content displayed is for informational and educational purposes only. For important decisions (e.g., medical, legal, or financial), please consult a professional.
- Content copyright. Wikipedia is licensed under the Creative Commons Attribution-ShareAlike License (CC BY-SA). This means that content may be reused with appropriate attribution and shared under a similar license.
- Responsible use. Any risk arising from the use of information from this website is entirely the responsibility of the user.









