Comuna Gârda de Sus, Alba Gârda de Sus Gârda de Sus (România)
Poziția geografică în RomâniaCoordonate: 46°30′22″N 22°49′02″E ({{PAGENAME}} ) / 46.506056°N 22.817305°E Țară România Județ Alba SIRUTA 4525 Reședință Gârda de Sus Sate componente Gârda de Sus , Biharia , Dealu Frumos , Dealu Ordâncușii , Dobrești , Ghețari , Gârda Seacă , Hănășești , Huzărești , Izvoarele , Munună , Ocoale , Plai , Pliști , Scoarța , Snide , Sucești Guvernare - primar al comunei Gârda de Sus [*] Călin-Ioan Nicoară [*] [ 1] PSD , 1 noiembrie 2024 )Suprafață - Total 82 km² Altitudine 939 m.d.m. Populație (2021) - Total 1.415 locuitori - Densitate 22,74 loc./km² Fus orar UTC+2 Prezență online site web oficial GeoNames Localizare în cadrul județului Modifică date / text
Gârda de Sus (în maghiară : Felsőgirda , în germană : Obergierd ) este o comună în județul Alba , Transilvania , România , formată din satele Biharia , Dealu Frumos , Dealu Ordâncușii , Dobrești , Gârda de Sus (reședința), Gârda Seacă , Ghețari , Hănășești , Huzărești , Izvoarele , Munună , Ocoale , Plai , Pliști , Scoarța , Snide și Sucești .[ 2]
Demografie
Componența etnică a comunei Gârda de Sus
Români (95,69%)
Alte etnii (4,31%)
Componența confesională a comunei Gârda de Sus
Ortodocși (95,48%)
Alte religii (0,14%)
Necunoscută (4,38%)
Conform recensământului efectuat în 2021 , populația comunei Gârda de Sus se ridică la 1.415 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011 , când fuseseră înregistrați 1.714 locuitori.[ 3] români (95,69%).[ 4] ortodocși (95,48%), iar pentru 4,38% nu se cunoaște apartenența confesională.[ 5]
Comuna Gârda de Sus este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, Călin-Ioan Nicoară [*] Partidul Social Democrat , este în funcție din 1 noiembrie 2024 . Începând cu alegerile locale din 2024 , consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[ 6]
Biserica de lemn "Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul" , construcție 1792 , monument istoric, satul Gârda de Sus Biserica de lemn "Sfinții Apostoli Petru și Pavel" , construcție 1825 , monument istoric, satul Biharia Rezervația naturală "Peștera Scărișoara" (1 ha)Rezervația naturală "Pojarul Poliței" (1 ha)Rezervația naturală "Cheile Ordâncușei" (10 ha)Rezervația naturală "Hoanca Apei" (1 ha)Rezervația naturală "Avenul de la Tău" (1 ha)Rezervația naturală "Avenul din Șesuri" (1 ha) Rezervația naturală "Izbucul Poliței" (2 ha)Rezervația naturală "Izbucul de la Cotețul Dobreștilor" (2 ha)Rezervația naturală "Ghețarul de sub Zgurăști" (1 ha)Rezervația naturală "Peștera Poarta lui Ionele" (1 ha)
Note
^ Rezultatele alegerilor locale din 2024 Autoritatea Electorală Permanentă ^ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea nr. 290 din 2018 ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune” . Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013 . ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)” . Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023 . ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)” . Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023 . ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json) . Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024 .
Monografia comunei Gîrda de Sus - km 0 al traseelor turistice din Munții Apuseni , consultanți științifici: Tudor Sălăgean, Alexandru Diaconescu, Editura Nereamia Napocae, Cluj-Napoca, 2011
.JPG)
