Fagus sylvatica
| Dati | |
|---|---|
| Fonte de | fàgaro europeo e European beechnut (en) |
| Lonzevità màsima | 503 anini |
| Piante | |
| Tipo de fruta | noce (it) |
| Stato de conservasion | |
| Ris-cio mìnemo | |
| UICN | 62004722 |
| Tasonomia | |
| Regno | Plantae |
| Órdene | Fagales |
| Fameja | Fagaceae |
| Zènare | Fagus |
| Spece | Fagus sylvatica L., 1753 |
| Nomenclatura | |
| Sinònemi | |
| Distribusion | |
El Fagaro (o faghèr, faghèra, fasa o fajo) (nome sientifego Fagus sylvatica L.) el xe un albaro del genare Fagus e delła fameja de łe Fagaceae.
Descrision
Fagus sylvatica L. el xe na pianta che ła riva fin ai 25 - 30 metri. Ła ga foje ovałi e sensa pełeti, pi ciare 'nteła parte soto; łe vien fora dal ramo in modo alterno, lustre su tute do łe face, co orlo a curvète. In utuno łe ciapa un cołor arancion o roso-bruno. El fagaro el ga na scavejara de rami fisa co tante foje e ła se riconose anca da distante parkè ła xe tonda e larga, coi rami in sima driti e verticałi.
I fiori maskiłi i xe tondi e verdi, kełi feminiłi, verdi anca łori, i xe drento na spece de saketo. I vien fora in majo. I fruti i xe grosi,rosi, drento risi divixi par 4 valve.
-
Foje
-
Foje
(in utuno) -
Fiori
-
Fagus sylvàtega - Museum specimen
-
Foje de Fagus sylvàtega Asplenifolia
Difusion e habitat
Ł'areałe de distribusion el va ła da ła Svezia meridionałe e da ła Norvegia) a nord, fin al'Italia centrałe e a ła Penisola Iberica a sud e a est fin a ła Turchia de nord-ovest dove el se mis-cia col Fagus orientalis. In Italia el se trova sułe Prealpi e Alpi sora i 700 metri e sui Apenini, sora i 1000 metri. In quota el fagaro el se mis-cia tante volte col'albèo roso, col tana e col pino. pi in baso el pol fare boschi soło lu (boschi cedui, de fagaro).In Veneto el bosco pi grando de fagari xe ła Foresta demaniałe de Giazza drento el Parco Regionałe Veneto de ła Łesinia.
Legno
El legno de fagaro el xe un bon legno da bruxare, ma el vien doparà anca par far careghe, mobiłi, majołi, pavimenti(Parquet) e atrèsi da cuxina.
-
Fagus sylvàtega - Museum specimen
Bibliografia
- Sandro Pignatti, Flora d'Italia, Bologna, Edagricole, 1982, ISBN 88-506-2449-2.
- T.G. Tutin, V.H. Heywood et alii, Flora Europea, Cambridge University Press, 1976, ISBN 0-521-08489-X.
Altri projeti
Wikimedia Commons el detien imàjini o altri file so Fagaro
Wikispecies el detien informasion so Fagaro
el detien schemi gràfeghi so
| Controło de autorità | LCCN (EN) sh85045790 · GND (DE) 4178516-2 |
|---|
Content Disclaimer
Informasi ini disarikan dari Wikipedia dan disajikan kembali untuk tujuan edukasi. Konten tersedia di bawah lisensi CC BY-SA 3.0. Kami tidak bertanggung jawab atas ketidakakuratan data yang bersumber dari kontribusi publik tersebut.
- The information displayed on this website is sourced in part or in whole from Wikipedia and has been adapted for the purpose of restating it. We strive to provide accurate and relevant information, however:
- There is no guarantee of absolute accuracy. Wikipedia is an open, collaborative project that can be edited by anyone, so information is subject to change.
- It is not intended to constitute professional advice. The content displayed is for informational and educational purposes only. For important decisions (e.g., medical, legal, or financial), please consult a professional.
- Content copyright. Wikipedia is licensed under the Creative Commons Attribution-ShareAlike License (CC BY-SA). This means that content may be reused with appropriate attribution and shared under a similar license.
- Responsible use. Any risk arising from the use of information from this website is entirely the responsibility of the user.









