Comuna Ghioroc, Arad

Ghioroc

— comună —

Muzeul viei și vinului din satul Ghioroc

Stemă

Ghioroc (România)

Poziția geografică în România

Coordonate: 46°09′11″N 21°35′06″E / 46.153036°N 21.585002°E

Reședință

Sate componente

Ghioroc, Cuvin, Miniș

Guvernare

- primar al comunei Ghioroc[*]

Corneliu Popi-Morodan[*]^[1]^[2] (PNL, 2012)

Suprafață

- Total

49,6 km²

Altitudine

132 m.d.m.

Populație (2021)

- Total

3.871 locuitori

- Densitate

81,95 loc./km²

Fus orar

UTC+2

Cod poștal

317135

Prezență online

site web oficial

GeoNames

Localizare în cadrul județului

Ghioroc (în maghiară: Gyorok) este o comună în județul Arad, Crișana, România, formată din satele Cuvin, Ghioroc (reședința) și Miniș.^[3]

În perioada 2008 - 2012, primarul comunei a fost Mircea-Traian Luca (PD-L).

Istoric

Prima atestare documentară a localității Ghioroc datează din anul 1135. Satul Cuvin este atestat documentar în anul 1323, iar Miniș, în anul 1302. Prima cale ferată electrificată din estul Europei și a opta din lume a fost inaugurată la Ghioroc, la data de 10 aprilie 1913. Săgeata Verde a avut rolul de a transporta țăranii din Podgoriile Aradului în orașul Arad, pentru a-și vinde marfa. Traseul conținea 3 segmente: Arad - Ghioroc, Ghioroc - Pâncota și Ghioroc - Radna. Pentru a aduna fondurile necesare începerii lucrărilor, s-a format Societatea Anonimă Calea Ferată Arad - Podgoria, cu sediul în Arad. Proiectul liniei ferate era o stea cu trei colțuri, cu centrul în Ghioroc. Dupa aproape 100 ani de la inaugurare, din vechiul traseu a mai rămas doar un segment, Arad - Ghioroc, traficul realizându-se cu tramvaie.

Demografie

Componența etnică a comunei Ghioroc

Români (81,17%)

Maghiari (10,02%)

Alte etnii (1,19%)

Necunoscută (7,62%)

Componența confesională a comunei Ghioroc

Ortodocși (60,55%)

Romano-catolici (11,31%)

Adventiști (8,47%)

Penticostali (5,73%)

Baptiști (2,04%)

Fără religie (1,06%)

Alte religii (2,12%)

Necunoscută (8,71%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Ghioroc se ridică la 3.871 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.790 de locuitori.^[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (81,17%), cu o minoritate de maghiari (10,02%), iar pentru 7,62% nu se cunoaște apartenența etnică.^[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (60,55%), cu minorități de romano-catolici (11,31%), adventiști (8,47%), penticostali (5,73%), baptiști (2,04%) și fără religie (1,06%), iar pentru 8,71% nu se cunoaște apartenența confesională.^[6]

Politică și administrație

Comuna Ghioroc este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Corneliu Popi-Morodan[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din 2012. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[7]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Național Liberal	10
	Partidul Social Democrat	1
	Uniunea Democrată Maghiară din România	1
	Partidul Mișcarea Populară	1

Atracții turistice

Biserica Ortodoxă "Sf. Mucenic Dimitrie" din satul Ghioroc, construcție 1793
Biserica Romano-Catolică din Ghioroc, construită între anii 1779 - 1781
Monumentul Eroilor din Ghioroc
Muzeul viei și vinului din Ghioroc
Muzeul Agricol
Lacul Ghioroc
Drumul Vinului (Păuliș - Ghioroc - Covăsânț - Șiria și Ghioroc - Arad) (finalizat în anul 2015)

Note

^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
^ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea nr. 290 din 2018. Parlamentul României.
^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.

[301aaf5d39e7e49fea37b01c5364fbd5-1] Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central

[665bf47930e4600db26b27cd6d86fee5-2] Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central

[lege_290_2018-3] „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea nr. 290 din 2018. Parlamentul României.

[insse_2011_nat-4] „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.

[insse_2021_etn-5] „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.

[insse_2021_rel-6] „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.

[7] „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]