Primele atestări documentare în care este menționată localitatea Păuliș apar în prima jumătatea a secolului al XIV-lea, în anul 1333, când în registrele dijmelor papale apare sub numele de Paululese, iar în anul 1334 , sub denumirea de Sacerdos de Paulese sau Sacerdos de Paululese, după numele ordinului călugărilor paulini din Cetatea Cladova.[3]
La începutul secolului al XVI-lea Păulișul a fost menționat în legătură cu biserica și chiliile călugărilor paulini, care se aflau la gura Văii Cladovei, Păulișul numărându-se între așezările ordinului călugăresc respectiv. La sfârșitul secolului al XVI-lea, ca urmare a faptului că ordinul călugăresc nu a respectat dispoziția voievodului Ardealului de a îmbrățișa confesiunea reformată, averile lor au fost confiscate și au fost siliți să părăsească acele meleaguri.[4]
Prima menționare pe hartă a localității sub denumirea de Palelese este din anul 1560.[5]
Pentru prima dată întâlnim denumirea de Păuliș în anul 1752[6]. În Conscripția din anul 1828, localitatea apare sub numele de Vetus Paulis și Neo Paulis pentru așezarea din nord-vestul localității a coloniștilor germani.[7]
După darea în folosință a tramvaiului electric în anul 1913, întâlnim denumirea de Palos (H).
Ulterior actului reîntregirii neamului de la 1 decembrie 1918, când județul Arad a trecut sub administrație românească, numele localității revine la denumirea de Păuliș, nume păstrat până în prezent.
Primul document care amintește de localitatea Sâmbăteni, datează din secolul al XII-lea. Numele sub care apare satul este Sumbuth, ceea ce ne îndreptățește să credem că este legat de ziua Sâmbetei. De altfel, localități cu acest nume se găsesc și în țări vecine, nume care ar însemna rămășițele străvechi ale zeității Sabadius, divinitatea soarelui, aduse de coloniștii romani, veniți din Asia Mică.
Până în perioada Evului Mediu, istoria Păulișului este indisolubil legată de localitatea Cladova, care este menționată documentar pentru prima dată în anul 1308 sub denumirea de Kolodova[8]. În anul 1333, atunci când Păulișul este menționat în registrul dijmelor papale, localitatea Cladova, apare sub numele de Sacerdos de Galauda.[9]
Barațca a intrat în componența comunei Păuliș în anul 1939, sub denumirea de Persicani.[10]
Așezare geografică
Comuna Păuliș este situată în vestul României, în județul Arad, pe malul drept al râului Mureș, la poalele dealurilor ce alcătuiesc treapta sudică a Munților Zărandului, Masivul Highiș, într-o zonă de contact direct a muntelui cu câmpia, zonă cunoscută sub denumirea de Podgoria Aradului. [11]
Vatra satului este amplasată pe exteriorul unui arc de curbură pe care dealurile subcarpatice îl formează aici.
Prin mijlocul comunei trece șoseaua DN7, din care se desprinde în centrul comunei DJ 708 B, ce străbate întreaga podgorie arădeană. Pe teritoriul comunei, trece DJ 708 C, care face legătura Sâmbăteni-Ghioroc, și DC 69, care face legătura cu satul Cladova.
Împreună cu satele aparținătoare, perimetrul vetrei comunei Păuliș este de 361 ha, din care perimetrul vetrei Păulișului este de 123 ha, a Sâmbăteniului este de 162 ha, a Barațcăi este de 26 ha și a Cladovei de 50 ha. Suprafața totală a comunei este de 12806 ha.
Clima
Clima temperat-continentală moderată, verile nu sunt excesiv de călduroase, temperatura medie fiind de 22 °C, iernile fiind scurte și blânde, cu zăpadă redusă cantitativ, temperatura medie în lunile de iarnă nu scade sub - 3°C. Primăverile sunt scurte și timpurii, toamnele sunt lungi și călduroase.[12]
Demografie
Componența etnică a comunei Păuliș
Români (88,47%)
Romi (3,24%)
Maghiari (1,61%)
Alte etnii (0,71%)
Necunoscută (5,98%)
Componența confesională a comunei Păuliș
Ortodocși (63,98%)
Penticostali (20,22%)
Baptiști (4,23%)
Romano-catolici (2,39%)
Alte religii (2,36%)
Necunoscută (6,83%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Păuliș se ridică la 4.234 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.120 de locuitori.[13] Majoritatea locuitorilor sunt români (88,47%), cu minorități de romi (3,24%) și maghiari (1,61%), iar pentru 5,98% nu se cunoaște apartenența etnică.[14] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (63,98%), cu minorități de penticostali (20,22%), baptiști (4,23%) și romano-catolici (2,39%), iar pentru 6,83% nu se cunoaște apartenența confesională.[15]
Monumentul Eroilor din satul Păuliș, în memoria ostașilor români , ofițeri, subofițeri și elevi ai "Detașamentului Păuliș", căzuți la datorie pentru a stopa intrarea trupelor hitleristo-hortyste spre Defileul Mureșului, s-a înălțat un Monument, opera sculptorilor arădeni: Emil Vitroel și Ion Munteanu împreună cu arhitectului Miloș Cristea. Monumentul are o înălțime de 20 m și o arhitectură deosebită. Ansamblul are ca element central statuia din bronz a unui ostaș român, cu arma strânsă la piept, orientat spre granița de vest a țării. Statuia ostașului ațezată pe un piedestal masiv din beton, are inscripționat pe postamentul ei textul omagial - "Eroilor de la Păuliș. 1944". Fundalul este format din două aripi stilizate, care semnifică avântul luptătorilor și victoria. făclia amplasată pe platforma monumentului simbolizează recunoștința veșnică a celor de azi și de mâine, pentru cei care s-au jerfit în acel sângeors septembrie 1944 pentru libertatea noastră. [17]
Valea Cladovei
Lunca Mureșului
Conacul de la Barațca
Eroii păulișeni care s-au jertfit pe câmpul de luptă în primul război mondial (1914-1918)
Nr. crt.
Gradul
Numele și prenumele
Anul și locul morții
1.
Sergent
Andreescu Dimitrie
1916, Italia
2.
Sergent
Neța Dimitrie
1916, Italia
3.
Sergent
Novac Dimitrie
1916, Italia
4.
Sergent
Răitaru Ioan
1916, Italia
5.
Sergent
Socolan Nicolae
1915, Serbia
6.
Caporal
Barbă Nicolae
1915, Rusia
7.
Caporal
Șirian Florea
1914, Rusia
8.
Caporal
Zărie Dorel
1917, Rusia
9.
Soldat
Andrașiu Vasile
1914, Serbia
10.
Soldat
Ardelean Gheorghe
1918
11.
Soldat
Ardelean Teodor
1918, Rusia
12.
Soldat
Avrămuț Iosif
Rusia
13.
Soldat
Barbă Iosif
1916, Italia
14.
Soldat
Barbă Teodor
1915, Rusia
15.
Soldat
Barbă Gheorghe
în prizonierat, Rusia
16.
Soldat
Barna Gheorghe
1918, spital
17.
Soldat
Bățălăreanu Petru
1916, Rusia
18.
Soldat
Berariu Dimitrie
1914, Serbia
19.
Soldat
Berariu Gheorghe
Rusia
20.
Soldat
Boșneac Ioan
1916
21.
Soldat
Boșneac Iosif
1916
22.
Soldat
Boșneac Vasile
1916, Rusia
23.
Soldat
Brădean Teodor
1916, Italia
24.
Soldat
Bujugan Mihai
1918, acasă
25.
Soldat
Cocioban Petu
1918, Italia
26.
Soldat
Crișan Ioan
1916, Rusia
27.
Soldat
Crișan Dimitrie
1915, Rusia
28.
Soldat
Cuiedan Iosif
1916, Italia
29.
Soldat
Cuiedan Ioan
Rusia
30.
Soldat
Dumbrăvicean Petru
1914, Muntenegru
31.
Soldat
Ferenți Teodor
1915,Rusia
32.
Soldat
Giuri Ioan
1918, Mărășești
33.
Soldat
Ioțica Gheorghe
1915, Serbia
34.
Soldat
Ivici Gheorghe
1917
35.
Soldat
Jura Petru
1916, Rusia
36.
Soldat
Jura Ioan
1916, Rusia
37.
Soldat
Langher Isăilă
1916, Italia
38.
Soldat
Minișan Gheorghe
1918, Italia
39.
Soldat
Minișan Iosif
1918
40.
Soldat
Minișan Petru
1918
41.
Soldat
Mircu Petru
1917, Rusia
42.
Soldat
Mizul Blagoe
1919
43.
Soldat
Neța Gheorghe
1916, Italia
44.
Soldat
Neța Gheorghe
1917, Rusia
45.
Soldat
Nija Isailă
1914, Rusia
46.
Soldat
Novac Nicolae
1915, Rusia
47.
Soldat
Păcurar Dimitrie
1917, Italia
48.
Soldat
Pernevan Vasile
Rusia
49.
Soldat
Popovici Costa
Rusia
50.
Soldat
Rista Petru
Rusia
51.
Soldat
Rudău Teodor
1917, Cluj
52.
Soldat
Rusu Ioan
1915, Rusia
53.
Soldat
Rusu Ioan
1918, acasă
54.
Soldat
Simion Teodor
1916, Rusia
55.
Soldat
Stoiu Nica
1914, acasă
56.
Soldat
Șirian Mihai
1917, spital, Arad
57.
Soldat
Șirian Dimitrie
1915, Rusia
58.
Soldat
Șirian Mihai
1915, Rusia
59.
Soldat
Șirian Gheorghe
1915, Rusia
60.
Soldat
Vasi Nicolae
1918, Rusia
61.
Soldat
Vărășeț Ioan
1915, spital
Eroi - fii ai satului Cladova, jertfiți pe câmpul de luptă în primul război mondial 1914-1918
Hancea Petru
Vasa Ioan
Ștef Teodor
Recnit Dolfi
Dascăl Dimitrie
Blaj Nuțu
Dascăl Ion
Moștior Dumitru
Păcurari Nuțu
Blaj Ștefan
Ursulescu Gheorghe
Ștef Gheorghe
Lăcătiș Dumitru
Lingurari Ignat
Moștior Vila
Eroii păulișeni de naționalitate germană din primul război mondial
