Județul Maramureș (interbelic)
Județul Maramureș a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Maramureș. Reședința județului era orașul Sighet. ÎntindereJudețul se afla în partea nordică a României Mari, în regiunea Maramureș, la granița cu Cehoslovacia și Polonia. Județul cuprindea partea de nord a actualului județ Maramureș. Se învecina la vest cu județul Satu Mare, la est cu județele Rădăuți și Câmpulung, la sud cu județele Năsăud și Someș, iar la nord cu Cehoslovacia și Polonia. Județul avea astfel în componența sa întregul teritoriu atribuit României din Comitatul Maramureș, al cărui continuator a fost. OrganizareÎn anul 1930 teritoriul județului era împărțit în trei plăși:[1] Ulterior, plășile Iza și Sighet au fost reorganizate, fiind înființată încă o plasă, a patra din cadrul județului:
PopulațieConform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 194.619 de locuitori, dintre care 57,9% români, 20,9% evrei, 11,9% ruteni (ucraineni), 6,9% maghiari, 2,0% germani ș.a.[2] Din punct de vedere confesional a fost înregistrată următoarea alcătuire: 64,4% greco-catolici, 21,0% mozaici, 6,4% romano-catolici, 5,3% ortodocși, 1,8% reformați ș.a.[3] Mediul urbanPopulația urbană a județului era alcătuită din 38,6% evrei, 35,4% români, 19,9% maghiari, 4,5% ruteni (ucraineni) ș.a. Ca limbă maternă în mediul urban predomina limba idiș (36,6%), urmată de limba română (33,7%), maghiară (25,7%), ucraineană (2,3%) ș.a. Din punct de vedere confesional, locuitorii s-au declarat în majoritatea lor de religie mozaică (38,9%), urmați de greco-catolici (38,0%), romano-catolici (12,8%), reformați (5,7%), ortodocși (3,5%) ș.a. Materiale documentare
Referințe
Legături externe |